Copilul femeie, e ea…femeia cu ochii de cafea..de la care mereu ai ce invata…E bariera intre interzis si tot ce e permis,e EA,cu tandreturile ei de mama,cu zambetul inocent si privirea pierduta printre vise!
Locul ei…in orice colt al lumii…da…doar EA poate avea inima ca un muzeu…istorii,monumente,urme ale razboaielor purtate…o cetate nepazita…dar destul de puternica ca niciodata sa nu poata fi daramata de inamici!
E…EA…si vreau sa ii multumesc…ca mi-a deschis usa spre inima ei..si ferestre spre alte orizonturi…poate ca nu ar trebui sa multumesc…poate nu sr trebui sa scriu…nu sunt destule cuvinte…dar EA…”Draga” mea e unul din putinele lucruri bune pe care le-am gasit scotocind prin mormanele de dezamgiri!
PS: Draga mea sper sa iti placa putinele cuvinte in care te regasesc…dar sunt direct de la sursa…suflet de copil!
