Azi..imi lipsesti mai mult ca ieri…azi e una din acele zile cand am nevoie de tine,insa raman cu acelasi sentiment nostalgic caci nu pot sa te gasesc nicaieri!
Daca as sti ca fotografiile mi-ar putea da sfaturi m-ar putea asculta as dormi cu ele lipite de suflet…azi…la fel ca atunci cand eram copil inca ma trezesc in miezul noptii si sper sa vad lumina dn bucatarie aprinsa…tu sa fii acolo fumandu-ti tigara…sa imi zambesti fara sa ma intrebi de ce nu dorm si sa imi dai pe furis dulciuri ca mai apoi sa ma saruti pe frunte si sa imi zici noapte buna…azi..spre deosebire de atunci…lumina din bucatarie e stinsa…chiar si bucataria e alta…aprind lumina si dezamagita de atat pustiu cat poate domni intr-un singur loc…ma intorc in pat,fara ca cineva sa ma sarute pe frunte…iar prin minte imi trec clisee…parca desprinse dintr-o poveste spusa de batrani…fara sa imi dau seama ca de fapt e povestea mea…pe care mi-o derulez in fiecare seara in minte…ca un cantec de leagan!
Insa povestile sunt povesti…au fost candva…azi..e deja maine…iar o noua fila trebuie adaugata in locul celor pe care timpul le-a rupt!